Marius Cîrnu s-a născut pe data de 14 mai 1962, în Timișoara din părinți neaoși bănățeni, originari din comuna Lighed, actualmente Pădureni, județul Timiș, a început să cânte pentru prima dată la vârsta de 7 ani, la acordeon, luând lecții de muzică de la dirijorul renumitei fanfare din Pădureni, Nicolae Mitiga. La 11 ani dă examen la Liceul de Muzică „ION VIDU“ din Timișoara, unde se perfecționează în domeniul folclorului, timp de șapte ani.
Între anii 1988 și 1996 este angajat ca profesor la Școala de Artă Populară din Timișoara, de la catedra de instrumente de suflat: taragot, clarinet, saxofon, iar din 1997 este profesor titular la catedra de clarinet de la Colegiul Național de Artă „ION VIDU“ din Timișoara.
Începând cu anii 1990 și până în prezent participă la numeroase festivaluri internaționale de folclor și efectuează numeroase turnee artistice în țări precum: Franța, Elveția, Serbia, Germania și SUA, unde obține o serie de succese ca solist instrumentist la clarinet, taragot, saxofon, fluier, ocarină, caval.
Colaborator permanent al Studiourilor regionale de Radio și Televiziune Timișoara și colaborator al Orchestrei Radio Televiziunii din Novi Sad, înregistrează peste 70 de CD-uri, cu majoritatea soliștilor consacrați din Banat.
În anul 2000 Marius Cîrnu este inclus ca membru în Organizația Internațională de Folclor cu sediul la Viena, iar din anul 2002 devine membru al Academiei Internaționale „CITTA DI ROMA“ din Italia, care îi conferă „Diploma Academică de Merit“ în domeniul muzical.
A participat ca profesor asociat la seminarul Școlii de Nai „DOMIDE“ din Elveția, unde a predat instrumente populare (taragot, fluier).
Din septembrie 2004 este numit director adjunct la Colegiul Național de Artă „ION VIDUׅׅ“ din Timișoara, unde din aceeași dragoste pentru folclorul bănățean, înființează împreună cu alți colegi taraful de elevi al școlii.
Este absolvent al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică, secția interpretare instrumentală (Profesor de instrument), obținând diploma de licență în anul 1996.
Actualmente este doctor în muzică, doctorat obținut cu calificativul „Magna cum Laudae“, la Academia Națională de Muzică din București, având ca și conducător de doctorat pe prof. Univ. Dr. Gheorghe Oprea.
Despre profesorul Marius Cîrnu, reputatul prof. Univ. Dr. Gheorghe Oprea consemna în post-fața lucrării „Instrumentele Aerofone în Banatul Secolului 20“ :
„Poliinstrumentist de mare virtuozitate, unul dintre coriseii interpretării sincretice bănățene, Marius Cîrnu a realizat lucrări etnomuzicologice în care se îmbină plenar nu numai aspecte practice, dar și cele teoretice de muzician de o deosebită competență. Instrumentului, „emblematic“ bănățean i se alocă însemnătatea cuvenită a cărui istorie și apariție încă mulți nu o cunosc cu adevărat – amintește Marius Cîrnu doctor în muzică la Universitatea Națională din București, cu distincția ,,Magna cum laudae“.
Se știe că torogoata a fost adusă în spațiul românesc în 1909 de către Luță Ioviță, muzicant originar din satul Dalci de lângă Caransebeș care la ieșirea din serviciul militar făcut la Szeged a adus un nou instrument necunoscut în părțile banatului până atunci.
Spicuind din descrierea prezentată cu precizie de giuvaer, precum instrumentele construite și mânuite cu dibăcie de artist polivalent, autorul menționează că primul instrument de acest gen se leagă de orașul Ur, unde s-a descoperit o ștampilă ce datează din anul 2600 î.h.r.. O hartă edificatoare descrie răspândirea taragotului în anii 1920, comparând-o cu cealaltă din anii 2000, remarcând avântul pe care acest instrument l-a avut în decurs de aproape un secol de existență pe pământul românesc și reușind să pătrundă în mai mult de jumătate din zonele folclorice autohtone.
În galeria virtuozilor bănățeni, la mare cinste sunt nume de referință în ordine cronologică: Nicolae (Luță) Ioviță, Ion Murgu, Pavel Roșu, Luca Novac, Nicolae Popovici (Luță), Ion Peptenar și Marius Cîrnu, la care se adaugă saxofoniștii și trompetiștii. Periplul aerofonic se conchide prin soluțiile ingenioase ale maeștrilor orchestratori în care nu cordanii dețin astăzi primatul melodic (vioara sau broanca), ci suflătorii care l-au fermecat și pe semnatarul acestor rânduri.
Parcă tot Banatul se întâlnește aici prin spiritul modal armonico-polifonic, de la Ion Vidu, Sabin Drăgoi, Nicolae Ursu, până la sacrificiul demiurgului Ioan Vanu Odrobot și inteligența combinatorie a lui Gelu Stan, un credincios, pasionat și talentat slujitor al mediei timișorene. Asemenea maeștrii sunt continuați cu pasiune și tenacitate de către realizatorul contribuțiilor folclorice prestigioase, care, cu sigutanță, vor urma“.
Ascultați partiturile instrumentale ale instrumentistului bănățean Marius Cîrnu la Radio Reper, pe http://radioreper.ro
Sergiu TABAN
